Exemplu plan de afaceri fabrica de mobila

Exemplu plan de afaceri fabrica de mobilaUrmatorul exemplu plan de afaceri fabrica de mobila a fost facut folosind urmatorul model tip de plan de afaceri. Va sugerez sa-l consultati inainte de a va construi propriul dumneavoastra plan de afacere si de a citi exemplul de mai jos.

 

 

 

I. Cuprinsul planului de afaceri

I.    Cuprins

II.    O descriere generala a afacerii

III.   Produse si servicii

IV.   Plan de Marketing

V.    Plan operational

VI.   Management si organizare

VII.  Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare

VIII. Plan financiar

IX.   Informatii utile

 

II. O descriere generala a afacerii

SC Mobila Noua SA are o mare parte din personal, cu un inalt grad de pregatire, experienta si competenta profesionala. SC Mobila Noua SA este o companie cu capital 100% privat. Societatea are un capital social varsat de 50.000 RON, divizat in 50.000 actiuni, fiecare avand valoarea nominala de 1 RON.

Obiectivul principal e acela de a oferi o mobila de cea mai buna calitate in cel mai scurt timp.

III. Produse si servicii

 

Produsul principal este reprezentat de cherestea dar si de panoul de lemn, care, dupa prelucrare va da nastere elementelor de mobilier. Reziduurile rezultate, de exemplu rumegusul, vor fi reutilizate sau puse in vanzare. Panoul de lemn masiv este un produs obtinut printr-un procedeu de reasezare a cherestelei dupa eliminarea « defectelor » lemnului (inima rosie, noduri cazatoare, parti de coaja infundata etc.). Lamele de lungimi, latimi si grosimi variate ( lungimi 5000 mm, latimi 1200 mm si grosimi 16-40 mm) se obtin cu ajutorul unor masini industriale speciale. Panoul de lemn a adus o noua perspectiva in industria mobilei si tinde sa elimine inlocuitorii lemnului (PAL, PAG, PFL etc.). Posibilitatea  de producere a acestui panou duce la obtinerea unui produs armonios, echilibrat, ce se poate prelucra fara restrictii.

Produsele oferite sunt reprezentate de piesele de mobilier ce pot fi de dimensiuni variate, cum ar fi: etajere, scaune, suporturi pentru diverse obiecte, chiar si jucarii din lemn, usi si ferestre (inclusiv tamplarie ferestre pentru geam termopan), mobilier pentru camere (paturi, canapele, seturi de canapele, dulapuri, vitrine, etajere, biblioteci, mese – inclusiv mese pentru TV, audio-video, pentru servire etc.), mobilier de bucatarie, ajungandu-se si la mobilier de birou (in special birouri, mese pentru calculator – adesea dotate cu suporturi pentru tastatura, unitate centrala, imprimanta sau pentru toate acestea, mese pentru conferinte, biblioteci, corpuri mobile).

Serviciul in sine este prelucrarea lemnului, conceperea designu-ul in functie de dorintele clientilor, ambalarea si expedierea lui.

IV. Plan de Marketinng

 

Piata

 

Notiunea de “fabrica de mobila” este una foarte larga. Gama de produse poate fi extrem de diversificata, pornind de la ceea ce se numeste “mic mobilier” (aici intrand produse si accesorii de mici dimensiuni, cum ar fi: etajere, scaune, suporturi pentru diverse obiecte, chiar si jucarii din lemn), usi si ferestre (inclusiv tamplarie ferestre pentru geam termopan), mobilier pentru camere (paturi, canapele, seturi de canapele, dulapuri, vitrine, etajere, biblioteci, mese – inclusiv mese pentru TV, audio-video, pentru servire etc.), mobilier de bucatarie, ajungandu-se si la mobilier de birou (in special birouri, mese pentru calculator – adesea dotate cu suporturi pentru tastatura, unitate centrala, imprimanta sau pentru toate acestea -, mese pentru conferinte, biblioteci, corpuri mobile).

Din cele de mai sus rezulta marea diversitate de produse care intra in aceasta categorie, iar specializarea in fabricarea uneia sau a catorva dintre aceste produse este esentiala, fiind imposibil, mai ales pentru o firma aflata la inceput de drum, sa realizeze toate aceste produse la standarde de calitate ridicate.

Pentru ca materia prima de baza in productia de mobilier este lemnul, este preferabil ca fabrica să fie amplasata intr-o zona in care sa existe o disponibilitate mare de masa lemnoasa si/sau posibilitati de transport.

 

Clientii

 

In functie de tipul de mobilier fabricat, clientii pot fi persoane fizice sau juridice. In cazul mobilierului de comanda, majoritatea cumparatorilor sunt persoane fizice.

In cazul fabricilor mari, care produc cantitati insemnate, apare varianta exportului, situatie in care se pune problema competitivitatii mobilierului produs in Romania in tarile Uniunii Europene, principalele importatoare la acest moment.

 

Concurenta

 

Concurenta este deosebit de bine reprezentata. Dintotdeauna prelucrarea lemnului a reprezentat o indeletnicire de baza a romanilor (date fiind resursele deosebite de care dispune teritoriul tarii in acest sens), iar aceasta traditie s-a pastrat din generatie în generatie.

Astfel, dupa 1989 au aparut o serie de fabrici de profil care actioneaza pe scara mai larga sau mai restransa. O categorie aparte o constituie fabricile existente inca de pe vremea fostului regim, majoritatea functionand in continuare pe “scheletul” mostenit. Pe piata functioneaza o serie de companii mari si foarte mari care desfasoara activitati complexe de productie, distributie prin magazine specializate proprii sau prin dealeri, export. Pentru a acoperi cererea nesatisfacuta de catre acestea, au aparut si o serie de fabrici mici, axate in special pe mobilier de comanda, acestea avand avantajul flexibilitatii in productie si al costurilor si implicit al preturilor mai mici.

In prezent, in Romania exista peste 2.900 de fabrici de mobila.

 

Promovarea

 

O mare parte din produsele de mobilier realizate in Romania sunt destinate exportului. In cazul acestora, o modalitate de promovare foarte uzitata este Internetul. Mobila fabricata in Romania este foarte cautata in afara granitelor tarii, iar o pagina web bine realizata  (preferabil si in una/doua limbi de circulatie internationala) poate atrage numerosi clienti externi, dar si locali. O alta modalitate de promovare accesibila este publicitatea in presa scrisa, in special cea locala, mai ales la inceput, cand piata vizata este de cele mai multe ori una restransa.

Promovarea acestei firme implica si cosntruirea unui site. Se va apela si la revistele si publicatiile locale si cele de specialitate.

 

V. Plan operational

 

Personal

 

Pentru buna functionare a fabricii e nevoie de un personal format din :

-       un manager

-       un contabil

-       un PR

-       o secretara

-       10 de muncitori

-       1 femeie de serviciu

Relatiile cu Administratia Financiara si alte autoritati ale statului sunt incredintate contabilului, autorizat sa onoreze aceste obligatii.

 

Firma

 

Spatiul destinat acestei fabrici este o hala construita din panouri metalice, avand fundatia din beton armat si structura de rezistenta alcatuita din stalpi si cadre metalice. Hala are o suprafata de 554 metru patrati. Biroul administratorului si atelierul mecanic au, impreuna, o suprafata de 185 metri patrati. Ferestrele sunt confectionate cu geamuri din sticla obisnuita, montate in rame metalice Cele doua usi de acces, de mari dimensiuni, sunt metalice. Instalatia electrica a halei este proiectata sa asigure alimentarea cu energie electrica, atat cu tensiunea de 220 de volti, cat si cu tensiunea de 380 de volti. Incalzirea intregului centru de productie si apa calda sunt asigurate de o centrala termica alimentata cu lemne. Centrul de productie este dotat cu utilaje destinate prelucrarii lemnului de esenta tare: abrice, masini de rindeluit, ferastraie cu panze circulare si mese de lucru mobile, utilaje exaustare mobila, masini de gaurit, banzic, masini de frezat, prese, masini de slefuit, compresoare si strunguri. Hala este imprejmuita cu garduri din plasa de sarma, sustinute de stalpii metalici, fixati in fundatia de beton. Terenul aferent are suprafata de 2. 976 metri patrati. Intreaga proprietate este delimitata cu garduri din scanduri. Aleea ce duce de la drumul de acces pana la parta halei este pavata cu dale din beton. Avantajele acestei hale sunt:

-hala este amplasata in zona centrala a localitatii

- centrul de productie este racordat la reteaua de alimentare cu energie electrica; – instalatia electrica a halei este proiectata sa asigure alimentarea cu energie electrica, atat cu tensiunea de 220 de volti, cat si cu tensiunea de 380 de volti;

- proiectul de constructie a halei permite o compartimentarea rapida, cu cheltuieli mici;

- zona in care este amplasat centrul de productie (in apropierea unei sosele judetene si a zonelor de exploatare forestiera ), recomanda pastrarea destinatiei initiale de fabrica de prelucrarea a lemnului;

VI. Management si organizare

Conducerea va fi executata de managerul firmei, care este si unicul asociat, Viorel Capcaun, absolvent al Facultatii de Business si al Facultatii de Silvicultura, departamentul Exploatari forestiere, amenajarea padurilor si masuratori terestre.

In fata autoritatilor de stat, terti si in justitie, societatea e reprezentata de contabilul angajat ca si colaborator, deoarece are toate competentele necesare pentru a actiona in numele societatii. Totodata el poate actiona pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte de diispozitie. Managerul deschide conturi in lei si in valuta si poate utiliza fondurile financiare ale societatii.

 

Organizare

Asa cum s-a mentionat, pentru buna functionare a fabricii e nevoie de un personal format din :

-       un manager

-       un contabil

-       un PR

-       o secretara

-       10 de muncitori

-       1 femeie de serviciu

Relatiile cu Administratia Financiara si alte autoritati ale statului sunt incredintate contabilului, autorizat sa onoreze aceste obligatii.

Pregatire si calificare

In acest domeniu exista o insemnata forta de munca, atat din punct de vedere numeric, cat si calitativ. Industria de prelucrare a lemnului fiind una cu adanci traditii in Romania, exista numerosi specialisti, cu o experienta deosebita in aceste meserii. In momentul de fata, circa 100.000 de oameni isi desfasoara activitatea in fabricile de mobila din tara noastra.

Pentru inceput, pentru o fabrica mica, sunt suficienti 2-3 salariati, dar pe masura dezvoltarii activitatii vor fi necesare noi angajari.

      Rares Zgubiliticul, in varsta de 35 de ani, absolvent al Academiei de Stiinte Economice, Facultatea de Economie se va ocupa de tot ce tine de contabilitate.

Aneta Rosu, in varsta de 37 de ani, absolventa a Facultatii de Comunicare si Relatii Publice, sectiunea de Relatii Publice, avand un masterat in domeniu. In prezent este angajata a Facultatii ca doctorand.

Silvia Silvestru, in varsta de 24 ani, studenta la Facultatea de Economie, este vizata pentru postul de secretara.

Rozalia Minca, in varsta de 54 de ani este femeie de serviciu, cu experienta de 7 ani in domeniu.

Cei 10 de muncitori calificati vor fi alesi cu ajutorul unei firme de recrutare a fortei de munca. Toti acesti muncitori vor fi alesi astfel incat sa aiba destula experienta in domeniu pentru a putea oferi inca de la inceput o calitate a muncii.

Procesul tehnologic de fabricatie a mobilei consta dintr-o serie de operatii desfasurate în sectiile de prelucrare mecanica a lemnului si sectiile de vopsitorie, lacuire si lustruire. In fabricile de mobila la care finisarea se face cu nitrolac, operatiile tehnologice sunt: pregatirea suprafetelor de finisat, umple­rea porilor, aplicarea grundului, slefuirea uscata si îndreptarea de­fectelor, aplicarea nitrolacurilor, slefuirea umeda si lustruirea.

Pericolul si masurile de prevenire a incendiilor pe timpul prelucrarii mecanice a lemnului (croit, incleiat, finisaj etc.) si de pregatire a suprafetei de finisat, de umplere a porilor, de aplicare a grundului, de slefuire uscata sunt similare cu cele analizate pen­tru sectiile de prelucrare mecanica a lemnului. La fabricarea mobilei curbate, in sectiile de slefuit exista un accentuat pericol de incendiu. Aici este locul unde se produce cel mai mult praf. Operatia de slefuit se executa cu ajutorul diferitelor masini cu disc, orizontale, cu cilindri, in functie de forma pieselor care se slefuiesc. Existenta prafului fin si in cantitati destul de mari, în atmos­fera unor incaperi, este un fapt specific unitatilor de mobila, in special la mobila curbata, deoarece la astfel de piese nu este posi­bila folosirea instalatiei locale de ventilatie pentru absorbtia per­fecta a prafului. Un accentuat pericol de incendiu exista la sectia de grunduit. Aici se lucreaza cu spirt si nitrolacuri, substante care se aprind usor de la scantei, flacari, tigari etc. Grunduirea pieselor se poate face manual, cu tampoane imbibate cu solutie, mecanic cu masini de grunduit sau in instalatii de imersie cu nitrolac. In sectia de vopsitorie, pericolul de incendiu este determinat de folosirea, in cantitati mari, a uleiului de in fiert si a unei serii de vopseluri pe baza de ulei. Uleiul de in fiert se aprinde la temperaturi joase, cuprinse între 36 si 170°C. In astfel de sectii se folosesc carpe pentru sters, care, imbibate cu ulei si aruncate in depozite fara a se respecta anumite reguli, se pot autoaprinde.

Una din metodele de aplicare a  lacului este pulverizarea. La aplicarea  lacurilor cu ajutorul pulverizatorului, o parte din materialul  pulverizat ramane  in  suspensie  sub forma de  ceata, particulele saturand aerul foarte repede. Vaporii de solvent  creeaza un  mare pericol de indendiu si explozie.

In ultimul timp,  aplicarea lacului pe suprafetele finisate se face prin turnare, inlocuind metoda prin pulverizare, care prezinta un accentuat  pericol de   incendiu si  explozie,   fiind  si  mai putin economica.

In cazul introducerii  si  scoaterii  manuale a  pieselor din masina,  acestea se aseaza pe  stelaje si ramân  în sectie un timp mai îndelungat, din care cauza degajarea vaporilor este si mai accentuata.

Camerele de pulverizare se prevad cu  iluminat din exterior, întreaga instalatie fiind protejata împotriva patrunderii vopselelor si particulelor de solventi si lac. Electricitatea  statica care se formeaza pe timpul pulverizarii se înlatura prin legarea  la pamânt a camerei si cabinei de pulverizare, precum si a instalatiei de ventilatie.

Instalatia de compresoare se monteaza într-o încapere separata de camerele  si cabinele de pulverizare.

Curatirea cabinelor  si camerelor de   pulverizare  de depuneri  de lacuri  si vopsele trebuie sa se faca numai cu rachete din lemn sau metale  neferoase, ca: aluminiu, cupru,  alama etc.

Solutiile  de   lacuri   si  de  vopsele   se  transporta prin conducte  sau se aduc  in conveiere din incaperile  special amenajate pentru prepararea, insa sub nici  o forma nu se admite  pregatirea lor in camerele  si cabinele de   pulverizare.

In sectiile in care se folosesc solventi inflamabili, concentratia  de  vapori  se  verifica sistematic, tinandu-se  seama  de greutatea moleculara a solventului sau al lacului  in care  se  evapora, de tensiunea vaporilor saturati, precum si de  volumul incaperii. Prepararea lacului se face  intr-o  incapere  separata, in vase   prevazute  cu dispozitive mecanice  de amestecare. Rezervorul pentru  lac de la masina  de turnare va avea capacul etans.

La  tunelele   pentru  uscarea   lacului  trebuie  sa se asigure  o   primenire permanenta a aerului, pentru a  se   preîntâmpina pericolul de explozie. In acest scop, tunelele se prevad cu deschideri in partea superioara, prin care se evacueaza aerul încarcat cu vapori de nitrolac existenti in interior, si cu instalatii  de ventilatie in partea inferioara, pentru evacuarea vaporilor de  solventi mai grei ca aerul (acetona).

Sectiile de lustruire a  mobilei  se prevad cu instalatii  de  ventilatie  capabile  sa evacueze intreaga  cantitate  de vapori care  se degaja, gurile  de  aspiratie  montandu-se atat in partea superioara cat si in cea inferioara, in raport cu greutatea  specifica a vaporilor. Un  principiu care nu trebuie  neglijat   la  construirea  si exploatarea instalatiei de ventilatie este acela al evacuarii separate a prafului si a altor deseuri  de lemn de cele  de  vapori inflamabili.

 

 

VII. Costurile pentru inceputul afacerii si capitalizare

 

Costurile de inceput

Pentru o fabrica axata exclusiv pe mic mobilier, este suficient un spatiu (hala de productie) mai restrans.

De asemenea, utilajele si echipamentele sunt minimale – poate fi achizitionata o masina universala de tamplarie (estimata in jur de 1.500 – 2.000 EURO).

La aceste cheltuieli se adauga pretul echipamentelor de birou (unul-doua calculatoare, telefon, fax, copiator etc.) si cheltuielile de inregistrare a societatii (mai putin de 300 EURO).

De asemenea, este aproape obligatoriu sa se achizitioneze cel puţin o masina de transport marfa, avand in vedere faptul ca aproape toti concurentii ofera si aceasta facilitate –transport gratuit la domiciliu. Pretul unei masini utilizabile pentru transport mobila incepe de la aproximativ 6.000 EURO.

 

Cadrul legal

Nu exista multe prevederi speciale care sa restrictioneze aceasta activitate. Trebuie obinute autorizatiile obligatorii pentru infiintarea oricarei societati comerciale (autorizatia de functionare din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor, autorizarea sanitara, autorizarea functionarii din punct de vedere sanitar veterinar, autorizarea din punct de vedere al protectiei mediului si autorizarea din punct de vedere al protectiei muncii).

Mai trebuie respectate prevederile Ordinului nr. 462 din 12 iulie 2001, privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru fabricarea mobilei din lemn, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 557 din 7 septembrie 2001 si contractul colectiv de munca unic nr. 546 din 7 martie 2002, la nivelul ramurii industriei lemnului (exploatarea si prelucrarea primarea lemnului, industria mobilei, a stratificatelor, a produselor din lemn si alte activitati) pe anul 2002-2003, publicat in Monitorul Oficial, Partea V nr. 5 din 19 martie 2002.

 

VIII. Plan financiar

Investitia initiala, presupunandu-se ca spatiul de desfasurare a activitatii este de 15-20 de mii euro.

Eu va recomand ca atunci cand va faceti propriu plan de afaceri sa detaliati explicit costurile initiale si sa adaugati o marja de 20% din acestea pentru cheltuieli neprevazute.

 

IX. Informatii utile

Sos. Pipera nr. 46, sector 2, Bucuresti

Tel: (021) 231.44.11 Fax: (021) 231.44.11

Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor

B-dul Carol I nr. 24, sector 2, Bucuresti

Tel: (021) 314.40.20 (021) 312.44.10 (021) 315.44.12

Fax: (021) 313.47.66

www.maap.ro

Ministerul Industriei si Resurselor

Calea Victoriei nr. 152, sector 1, Bucuresti

Tel: (021) 212.94.15 (021) 212.94.37

Tel/Fax: (021) 315.08.44

www.minind.ro

Ministerul Apelor si Protectiei Mediului

B-dul Libertatii nr. 12, sector 5, Bucuresti

Tel: (021) 410.02.46 (021) 312.42.27

www.mmediu.ro

  • Ancuta

    Rares Zgubilitucul? Serios? Va gandeati ca nu o sa citeasca nimeni?

  • Marian_morosan

    Proiecte si planuri
    de afaceri la cheie, pentru orice activitate, in orice domeniul, in format
    tiparit si pe CD. Plata ramburs, livrare prin curier oriunde in tara. Detalii
    si comenzi la 0740062402 sau la marian_morosan@yahoo.com.
    Asiguram consultanta completa,de la idee pana la stadiul de brand. Sprijin pe
    toata durata derularii afacerii, atat cat veti considera necesar. Sugestii de
    afaceri la http://www.consultanta.informatorulbt.ro/consultanta/proiecte

Newsletter

Facebook

Parteneri

Unibet All
Personalizat de Jellyfish web design Timisoara