Cele mai nocive tipuri de finantari pentru un startup
Finantarile pentru un startup sunt mai complicate decat in cazul altor tipuri de afaceri ajunse la maturitate. Pentru un startup la inceput de drum e nevoie de stabilitate, de corenta si de eficienta, de siguranta pe termen lung. Multi antreprenori ajung sa se bazeze pe finantari nocive pentru startup fara sa isi dea seama la inceput, asumandu-si riscuri care pot duce afacerea mai aproape de faliment mai repede decat isi inchipuie. Intelegerea lor si cunoasterea acestora poate fi primul pas spre evitarea unui esec in afaceri.
Finantarile nocive pentru startup sunt greu de reperat daca nu ai experienta. Cum ajunge o finantare sa fie nociva? E o intrebare destul de dificila pe care doar un economist sau un om de afaceri cu experienta o poate intelege bine si poate oferi un raspuns clar.
Pentru inceput antreprenorii cad in capcana supra-indatorarii, serviciul datoriei (rata + dobanda) consuma prea mult din fluxul de numerar operativ, dupa care se pierde controlul strategic, finantatorii fac ce vor cu afacerea ta, aparea diluarea excesiva a controlului pentru fondator. Sa nu uitam de banii ieftini si de risipa, de fenomenul de ineficienta operationala, de conditii si clauze „ascunse”.
Cum recunosti rapid o finantare „nociva” (indiferent de tipul ei)? E foarte simplu si la indemana tuturor antreprenorilor:
- Nu poti calcula usor costul total (sau ti se evita raspunsul);
- Platile sunt zilnice/saptamanale si iti lovesc direct contul operational (mai ales cand venitul e volatil);
- Ai scadente care te forteaza (maturity) inainte sa ai sanse realiste sa ridici urmatoarea runda;
- Termeni care iti muta upside-ul la investitori in exit-uri „normale” (participation, multipli);
- Restrictii strategice (exclusivitate, ROFR pe M&A, interdictii cu competitori) care iti micsoreaza piata. Iti muta riscul pe persoana, nu pe firma (garantii personale, imprumuturi personale pentru companie).
In continuare iti prezentam finantarile cele mai nocive pentru startup si ce alternative ai daca nu vrei sa ajungi mai rapid la faliment:
Credite „la indemana”, dar scumpe(carduri, imprumuturi cu garantie personala). Vrei finantare rapida pentru afacerea ta, iei un imprumut, faci un credit. Asta e gandirea celor mai multi oameni din businessul modern. Dobanzile sunt insa prea mari, acumularea e rapida, APR-urile la carduri business sunt frecvent in zone ridicate (ex. 16.74%–29.99% si pot urca), iar media de piata poate fi >20%. Plus ca apare si riscul de contaminare a creditului personal si rista sa pierzi bani.
Esti nevoit sa oferi garantii personale-multe produse cer garantie personala de la proprietari semnificativi; in caz de neplata, creditorul poate urmari active personale.
Alternative sunt daca nu vrei sa te indatorezi inutil. De la carduri corporate/charge fara garantie personala (cand e posibil) sau limite bazate pe cash in cont (dar atentie: de multe ori trebuie platite integral). Se mai discuta si despre credit bancar pentru capital de lucru dupa ce ai predictibilitate (MRR/contracte), granturi / programe publice / acceleratoare (non-dilutive sau dilutive standardizate).
Titluri de creanta convertibile/imprumuturi convertibile. Au maturitate scurta, diluezi mult fara sa-ti dai seama, dobanda se acumuleaza si, de regula, se converteste in eventuale actiuni, parti sociale(dilutie suplimentara).
Daca ajungi totusi la scadenta fara runda urmatoare, negociezi din pozitie slaba (ai termeni mai duri). Multe instrumente convertibile emise una dupa alta pot produce o conversie „in val” care sperie investitorii noi si lasa fondatorii cu mai putin decat au modelat mental.
Alternative viabile pentru aceste surse de finantare nocive pentru startup ar fi un acord simplificat pentru actiuni viitoare (modelul standard post-money), un contract prin care un investitor ofera bani acum, in schimbul promisiunii ca va primi actiuni în viitor, dar si o runda de finantare de tip Seed cu evaluare stabilita, investitorii si fondatorii cad de acord asupra unei valori exacte a companiei astazi.
Si ar mai fi si varianta de participatie la capital (actiuni/parti sociale) cedata investitorilor de tip Angel sau prin co-investitie.
Corporate / strategic investment (CVC) cu interese potential conflictuale. O corporatie isi schimba strategia, leadershipul sau bugetele si suportul „strategic” dispare, uneori exact cand ai construit planul in jurul lui. Exista riscul major ca un singur investitor corporate sa impinga termeni agresivi sau sa incerce sa te impiedice sa lucrezi cu competitorii sai. Antreprenorii percep CVC ca sabie cu doua taisuri (beneficii + riscuri), iar firmele mari „simt” valoarea investitiilor in startup-uri, dar deseori nu le executa bine.
Alternative mai sanatoase la finantarea nociva pentru startup vor fi mereu un parteneriat comercial fara parti sociale sau actiuni (pilot platit, reseller, integrare) – adesea mai valoros decat „banii strategici”, VC/angels independenti si contracte comerciale separate cu corporatii (mai putine conflicte).
Imprumuturi de la prieteni sau familie facute pe incredere. Apare din start riscul de tensiuni si recomanda termeni in scris tocmai ca sa previi neintelegeri. Faptul ca sunt „prieteni” nu te scuteste de obligatii legate de oferirea/vanzarea de securities; multe practici merg pe exceptii (ex. Reg D in SUA), dar trebuie facute corect (documente, filings).
Plus ca 20 de micro-investitori cu termeni diferiti iti pot incetini runde viitoare (semnaturi, consimtaminte).
Alternativele mai sanatoase pentru astfel de surse de finantare ar fi investitorii de tip Angel, sindicatele de investitori (sau grupuri de co-investitie), acceleratoare cu termeni standard, SAFE standardizat (in loc de „iti dau 10k pentru X% la o evaluare scoasa din aer”).
Credit de tip Venture Debt accesat prematur/Finantare prin datorie de risc luata prea. E vorba despre o datorie convertibila/negarantata contractata inainte de vreme. Datoria poate include clauze restrictive sau angajamente contractuale; incalcarea lor poate da creditorului drepturi puternice (in cazuri extreme, accelerare/faliment).
Datoria e platita inaintea equity-ului; iti poate reduce optiunile intr-un scenariu dificil si poate speria investitori noi. Aceasta creditare e un instrument destinat companiilor care au atras deja investitii de capital (equity). Startup-urile il iau de obicei dupa finantare equity (nu inainte).
Alternativele mai sanatoase aici sunt extinderea rundei de capital / Runda de legatura (Runda punte), reducerea costurilor si prioritizarea veniturilor (pista de decolare / Rezerva de cash), finantare bazata pe venituri viitoare (RBF) cu plafon rezonabil.