Impactul inteligenței artificiale asupra contestării fiscale: O analiză detaliată a riscurilor asociate
Utilizarea inteligenței artificiale de către ANAF pentru soluționarea contestărilor fiscale aduce provocări și riscuri semnificative, afectând corectitudinea proceselor decizionale.
În ultima vreme, digitalizarea administrației publice a devenit un subiect de interes intens, iar utilizarea inteligenței artificiale (AI) în sectorul fiscal aduce atât beneficii, cât și riscuri semnificative. Începând cu a doua jumătate a lunii mai, ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală) a început să integreze soluții AI pentru a fundamenta deciziile în soluționarea contestărilor fiscale, un pas ce promite eficiență, dar care ridică numeroase semne de întrebare asupra corectitudinii și transparenței proceselor decizionale. În acest articol, vom explora implicațiile acestei transformări, riscurile asociate și perspectivele experților în domeniu.
Contextul actual al digitalizării fiscale
Digitalizarea administrației fiscale nu este un proces nou, însă recentul avans în tehnologiile AI a accelerat implementarea acestor soluții. Autoritățile din întreaga lume caută să îmbunătățească eficiența operațiunilor lor, iar România nu face excepție. Folosirea inteligenței artificiale în soluționarea disputelor fiscale este parte dintr-o tendință globală de a integra tehnologia avansată în procesele administrative. Cu toate acestea, această tranziție aduce cu sine provocări etice și legale, în special în privința corectitudinii informațiilor generate de algoritmi.
În acest context, Bogdan Mărculeț, Counsel în cadrul Reff & Asociații | Deloitte Legal, subliniază că, deși AI poate eficientiza procesele, riscurile generate de automatizare sunt considerabile. Algoritmii utilizați de ANAF sunt, conform observațiilor lui Mărculeț, orientați în principal către respingerea apărărilor contribuabililor, ceea ce poate duce la inexactități în deciziile luate de autoritate.
Provocările utilizării algoritmilor în contestările fiscale
Un aspect esențial al utilizării inteligenței artificiale în sistemul fiscal este modul în care algoritmii interpretează datele și normativele legale. De multe ori, aceștia se bazează pe modele statistice care nu țin cont de contextul specific al fiecărei dispute. Aceasta înseamnă că, în loc să ofere soluții personalizate, algoritmii pot genera răspunsuri standardizate, care nu reflectă realitatea legală sau fiscală a contribuabilului.
Mai mult decât atât, în cazul în care deciziile ANAF se bazează pe date eronate sau interpretări greșite ale legii, contribuabilii se pot confrunta cu decizii de impunere viciate. Acest lucru este deosebit de problematic în cazul companiilor care, fără asistență juridică specializată, pot avea dificultăți în contestarea acestor decizii, având în vedere complexitatea legislației fiscale și a procesului de contencios.
Inexactitățile și riscurile sistemice
Utilizarea AI în soluționarea contestărilor fiscale poate duce la situații în care documentele emise de ANAF conțin trimiteri către prevederi legale inexistente sau hotărâri judecătorești false. Aceste erori, denumite de Mărculeț „halucinații ale inteligenței artificiale”, pot crea o asimetrie majoră între resursele disponibile pentru stat și cele pentru contribuabili. Astfel, contribuabilii, în special cei fără expertiză juridică, se pot simți dezavantajați în fața unui sistem care pare a fi bine fundamentat, dar care, în realitate, se bazează pe informații greșite.
Impactul acestor inexactități nu se limitează la etapa administrativă; ele se propagă în instanțele de judecată, unde judecătorii și avocații sunt nevoiți să demonteze argumente bazate pe date și interpretări false. Aceasta nu doar că prelungește durata proceselor, dar și consumă resurse valoroase, afectând eficiența sistemului judiciar.
Implicarea instanțelor și provocările contenciosului fiscal
În faza de contencios fiscal, situația devine și mai complicată. Deciziile motivate de AI, care se bazează pe informații eronate, impun companiilor să deschidă acțiuni în instanță. Aici, disputa ar trebui să se concentreze pe aplicarea corectă a legislației fiscale, însă, din păcate, multe cazuri devin o bătălie pentru a demasca greșelile generate de algoritmi.
Judecătorii se văd astfel constrânși să se ocupe de detalii tehnice și procedurale, în loc să analizeze substanța problemei fiscale. Aceasta nu doar că îngreunează procesul judiciar, dar poate conduce și la soluții inechitabile, în care adevărul fiscal devine o victimă a erorilor tehnologice.
Responsabilitatea ANAF și etica utilizării AI
Unul dintre cele mai importante aspecte ale acestei discuții este responsabilitatea ANAF de a asigura o aplicare unitară și corectă a legislației fiscale. Mărculeț subliniază că misiunea autorității fiscale ar trebui să fie stabilirea adevărului fiscal, nu câștigarea litigiilor cu orice preț. Cu toate acestea, utilizarea AI în mod necorespunzător poate duce la decizii greșite și, implicit, la o încredere scăzută în autoritate.
În această lumină, este esențial ca ANAF să adopte măsuri de corectare a erorilor generate de AI și să implementeze un sistem de verificare care să asigure că informațiile furnizate de algoritmi sunt corecte și conforme cu legislația. De asemenea, formarea angajaților în utilizarea acestor tehnologii este crucială pentru a evita interpretările greșite și pentru a asigura o aplicare echitabilă a legii.
Perspectivă asupra viitorului și recomandări
Pe termen lung, integrarea AI în procesele fiscale are potențialul de a îmbunătăți eficiența administrativă, însă este esențial ca ANAF să abordeze provocările actuale cu seriozitate. Este necesară o revizuire a modului în care sunt dezvoltate și implementate soluțiile AI, astfel încât acestea să nu compromită corectitudinea procesului decizional.
Experții recomandă o colaborare mai strânsă între ANAF și mediul de afaceri pentru a identifica soluții viabile și pentru a asigura transparența proceselor. De asemenea, este important ca contribuabilii să aibă acces la informații clare și precise, astfel încât să își poată apăra drepturile într-un sistem care devine din ce în ce mai complex.
Concluzie: un drum lung și provocator înainte
În concluzie, utilizarea inteligenței artificiale în soluționarea contestărilor fiscale reprezintă un pas important în modernizarea administrației fiscale din România, dar este însoțită de riscuri semnificative. Este esențial ca ANAF să abordeze aceste provocări cu responsabilitate și să se asigure că tehnologiile utilizate contribuie la o soluționare corectă și echitabilă a disputelor fiscale. Numai astfel, autoritatea fiscală își va putea recâștiga încrederea contribuabililor și va putea îmbunătăți relația cu mediul de afaceri. Colaborarea cu Inteligența Artificială: O